iPhone 5s – Parenthood

Din ce observ Apple se cam duce pe o direcţie destul de interesantă. Atenţia faţă de familie şi chiar sănătate si dezvoltare personală. Mi se pare o direcţie destul de safe, mai ales că acum toată lumea se focusează pe partea de divertisment.

Produsele Apple au dovedit de mult că sunt cele mai bune când vine vorba de filmat, pozat, ascultat muzică etc. Din ce se aude şi iWatch va avea destul de multe funcţii care te vor informa despre starea corpului tău, lucru ce nu poate decât să facă şi mai interesant acest produs.

 

 

Selfie-ul în publicitate

Trebuie să recunosc, n-am avut nicio atracţie pentru cuvintul din titlu nici înainte, nici după ce am aflat ce înseamnă. În general, oamenii îşi văd de treaba lor şi nu prea interacţionează cu acţiuni care nu ne fac plăcere.

Pentru alţii e mai greu. Pe mine industria asta în care lucrez mă asediază cu selfie-uri. Dacă atunci când am decis să iau o pauză din publicitate se folosea în campanii “dă un tag şi noi te premiem” acum s-a ajuns la “fă-ţi un selfie şi te premim”.

Bine, dar de ce? Adică este cea mai mare tâmpenie din istoria publicităţii. Mai bine mă pui să dau un sms la 1272 decât să fac un selfie. Şi pentru ăia care îşi fac selfie-uri, care mai e chestia cool dacă îi pui să facă ceva ce deja au făcut în exces?
Şi cu toate astea, de ce oare un brand ar vrea să se asocieze cu asemenea cocalarisme? E ca şi cum la anul o să spună aia de la Coca Cola: bagă o flecmă de la balcon şi promoterii nostri te vor premia.

Altă parte dureroasă la faza asta cu autoportretele este că lumea o să o ia razna din ce în ce mai mult. Chiar dacă să zicem că e amuzant să faci un selfie cu o vedete, la Oscaruri, sau cu echipa de fotbal a Germaniei la Mondiale, o moluscă retardă va înţelege să facă un selfie cu o tragedie. Exact cum s-a întâmplat puţin mai jos, situaţie în care cu greu îi poţi spune umor.

Şi cu toate astea, în timp ce noi ne agităm, Anglia nu mai are cocaină pentru Cupa Mondială.

Ce nu a observat nimeni la clipul “First Kiss”

Bă, şi când zic că nimeni, absolut nimeni nu a avut curiozitatea să se întrebe “ce pula mea înseamnă, băi Costele, primul lucru de-l văd când dau play?”

“Wren presents” ăla  din primele două secunde chiar nu a pus pe nimeni pe gânduri? Logic că nu, pentru că asta a fost şi ideea, să se pişe un brand anonim de haine pe toţi ăştia consumerişti de cred că tot ce se vede pe net este adevărat şi urmat de like şi share.

În zilele de vor urma e posibil să apară alte analize făcute de mega profesionişti, ăia de nu poţi să te băşeşti prin societate o să spună şi ei ce fină e aluzia campaniei şi cât de reuşită e ideea, asta după ce ne-ai albit pereţii virtuali cu postări “first kiss”. Peste alte 2 săptămâni încă o să mai fie fraieri care descoperă filmuleţul şi dau şi ei un share însoţit de părerea lor “genială idee”, “wow, cât de original”. Genul ăla de lucrează la corporaţie, are maşină nemţească, merge în weekend în parc, de la 14 la 18 şi cea mai mare nebunie a lui a fost atunci când a tras patru fumuri în team building la Moeciu de Jos. De la ăştia n-ai cum să te aştepţi la prea multe, el se uită la filmele lui Tarantino doar pentru muzică si actori, e inutil să-l forţezi. Dar restul de oameni cool, “crema” societăţii, cititorii lui Boia, urmaşii lui Crăciun, fanii lui Romeo, tocmai voi să rataţi primele două secunde din clipul care mi-a ciobit pupila encefală?

Dacă ţi-ai parcat creierul în batistă normal că ţi se pare original, dar în lumea astea sunt milioane de oameni originali care iau un material ca o provocare ce trebuie înţeleasă. Tocmai de aceea, dintr-un film, ceea ce a vrut să arate regizorul înţeleg doar 1 %, pentru că asta şi-a dorit şi Tatia PIlieva: să nu te râzi ca gâina la scuipat că vezi nişte oameni că se pupă cum ne pupam noi la Disco Vraja Mării în 1996, ci să te întrebi de ce o fac?

P.S. Să nu fim hateri până la capăt. Ideea este sublimă, chiar şi asocierea cu un brand de haine şi mai ales prin atingerea unui subiect la care toţi suntem vulnerabili. Dar atât. Cu orice share în plus îl mai omori un pic. La lucrurile sublime ajungi singur.


De la Notabene

Cum se foloseşte un brand de o poveste emotionantă

Pai nu e tare? La producţie nu prea au dat bani, pe media nu se agită că se duce viral, casting nu e cazul şi tot aşa. Au cotizat şi ei ceva parai la fetele alea triste, si… uite aşa s-a mai pus de nişte sămânţă de vizualizare.

Pe cât de reuşită pare ideea, ea mi se pare – poate doar mie- plină de bube. Una din bube este dată şi de părerea Comitetului Olimpic American, dar hai să nu intrăm în haterisme.

E tare mă, să faci treabă în ziua de azi doar cu o poză animată.