Bucurestiul in 1964

Inca nu s-a elucidat misterul fotografului. Pe blogul lui Alex Galmeanu s-a comentat alert, dar nicio concluzie finala. Chestii certe sunt destule dar si mai mult incert se afla in jurul autorului. Pozele sunt facute in 1964 de o persoana din strainatate, aflata in vizita la Bucuresti. Vorbim totusi de 1964, data la care fotografia color exista probabil doar in mainile securitatii.

Se pare totusi ca fotograful ar fi Henry Kissinger, desi pare greu de crezut.

Iata si de la George o amintire intr-un comentatriu pertinent:

“De 1964 nu am cum sa-mi aduc aminte, nu ma nascusem inca. Totusi, una din primele amintiri ale mele sunt troleibuzele 84 si 93 cu care ma ducea maica-mea la gradinita dupa ce-l lasam pe frate-miu la cresha. 93 era rotunjor, rotunjit. 84 avea forme mai unghiulare. Ambele cred ca erau marca Tudor Vladimirescu. Vorbesc de anul 1976, sau 1975 iarna, parca. Din 1986 imi aduc aminte Cernobîlul si cutremurul, ambele in august. Nu se vorbea deloc de acel dezastru, dar s-au repartizat pastile de iod (cred) care probabil se combina mai usor cu particulele radioactive si se eliminau mai repede. Un vecin fizician a veit cu un contor Geiger-Mueller si era evident ca in camera de la bloc, in dreptul ferestrei erau de 3 ori mai multe particule pe secunda decat in fundul camerei, care oricum depasea valoarea considerata acceptabila. In 1986 Bucurestiul se afla in perioada cea mai neagra de care am cunostinta. Demolarile erau in toi, o mâzga de noroi/pra de culoare gri maronie acoperea toate strazile. Autobuzele erau pline mereu, cu calatori atarnand pe scara. Se platea datoria externa, iar mancarea se obtinea greu, dupa lungi cozi in fata (sau spatele) vreunui magazin. Chiar si copiii si adolescentii deveniseram experti in a face doua sau mai multe cozi simultan. Se dadea benzina cu tzaraita, si tot timpul erau cozi de masini pe care le impingeau (ca sa nu mai porneasca motorul) diversi indivizi, de obicei pensionari. Aparusera adaptarile Daciei pentru butelie sau pentru neofalina. Se termina Canalul Dunare – Marea Neagra. Se fabrica Rombac 111. Steaua castiga Cupa Campionilor, iar campionatul mondial din Mexic il transmiteau bulgarii noaptea tarziu. Aveam deja uniforme de garzi patriotice, si facusem deja practica de tir cu o flinta patetica, dar cu muntie reala (la 13 ani!). Prin iunie am avut niste ore de asa-zisa pregatire pentru aparare civila, unde se vorbea de tipuri de munitie si ce-i de facut in caz de atac nuclear din partea inamicului de la … est(?). Avea sau avusese loc scandalul cu istoria Ardealului publicat de academia maghiara, urmat de o intrevedere acra la Arad intre Ceausescu si reprezentantii R.P. Ungara. Mi se pare ca pleca Andropov si venea Gorbaciov. Reagan incepuse o perioada de cheltuieli in armament salbatice (asa-zisul razboi al stelelor), la care sovieticii n-au facut fata. Iar in Bucuresti, prosperau cei care dadeau ore de karate si kung-fu prin salile de sport ale scolilor, sau cei care aveau pe mana vreo discoteca sau restaurant. Era si epoca seratelor de video, unde plateai 25 de lei si vedeai 3-4 filme (Chuck Norris, Madonna, Richard Gere) si aveai ca consumatie un Pepsi cumparat de la restaurant in navete de 12 sticle. Daca nu era Pepsi era bem-bem, sau Brifcor. Prosperau cei care vindeau si cumparau pe valuta din shop sau consignatie, la fel cei care lucrau pe la vama sau prin Irak si Libia. Lumea isi punea prin vitrine, intre bibelouri, cutii goale de coca-cola, sau sticlute de whisky de pe avion, semn de occidentalizare. Cine avea mergea pe strada cu punga de plastic de la ALDI, di Germania. Daca nu, mergeau si alea de la Comaliment. Se cautau pachetele de RT si Salem, Cromatic, Elcrom sau Telecolor, Lastun, Dacia 2000 (pe lista de asteptare), adidasii albi, iegarii, burlanele, jambierele, pulovarele lasate si cravatele inguste de piele de la fondul plastic. Tuturor le-a intrat pe mana macar o data un catalog Neckermann, dar erau unii care chiar cumparau, pentru revanzare, evident. Mai erau placile de inmatriculare cu 3 cifre, daca era 2B sau 4B inseamna ca era securist. Cele cu 12B erau de bicei BMW-uri sau Mercedes (bot de cal) in stare jalnica, la stilul Beirut sau Gaza, de obicei cu 2, 3 sau 4 studenti (?) arabi inauntru. La televizor rulau filme cu George Motoi si Vistrian Roman, Gheorghe Cozorici si Constantin Diplan. Se vindeau pe sub mana tzoale sau alte bunuri “refuzate la export”, iar tigancile vindeau seminte la cornet si gume cu surprize turcesti. Cumparam “japoneze” un mic colac impletit, oranjada pe care o mancam direct din plic, si drajeuri CIP. Parintii mai cumparau din cand in cand prin casa de comenzi, o chestie care nici in ziua de azi nu am inteles ce era, pentru ca faceai rost de alimente care nu se gaseau in magazine (lamai, bomboane cubaneze, ciocolatele chinezesti, banane, DERO automatic, HELLAS, smochine presate, etc.) Bref, niste vremuri urate, gri, aducatoare de nefericire, griji pentru ziua de maine, si frustrari continue. Nu se vedea nicaieri iesirea din tzarc. Totusi, avea un oarecare sharm. Deceniul anilor 80 i-a dat Romaniei lovitura de gratie la nivel de mentalitate colectiva, iar pentru Bucuresti a reprezentat libanizarea definitiva, in care se ineaca si in ziua de azi. Eu, acum, dupa aproape 25 de ani, consider ca am avut o copilarie prea scurta, prea lipsita de culoare, de jucarii, de joc, iar timpurile ce au urmat au continuat sa fie apasatoare pana tarziu prin 96-97 aproximativ. De prosperitatea relativa de dupa 2000 n-am avut parte pentru ca am plecat din tara, iar azi vedem cu totii cum stau lucrurile oriunde te-ai afla.”

A inceput votarea

Iata o mica parte din castigatorii editiei trecute a roblogfest, o mica parte din cei ce nu mai sunt printre noi. Sa le fie postarea usoara si spor la vot!

Vodanet Blog – http://blog.vodanet.ro | 7.33% / 33 Voturi

Kindablog – http://www.mihaidragan.ro/kindablog/ | 6.26% / 30 Voturi

ristian Mezei – http://www.seopedia.org/ | 7.51% / 36 Voturi

Cultura Vura – http://culturavura.fourhooks.com | 5.16% / 35 Voturi

Terorism de cititoare – http://luciat.wordpress.com/ | 7.66% / 52 Voturi

sketche – http://sketche.co.nr | 5.6% / 38 Voturi

gândul pur – http://horiapop.wordpress.com/2007/02/07/incomplet/ | 2.66% / 27 Voturi

netics blog – http://www.bynetics.net | 7.02% / 45 Voturi

Zuzu Concept – http://zuzu21.blogspot.com/index.html | 7.8% / 50 Voturi

Melt festival 2009

Cum e neamtzu si dezmatzu. Artisti confirmati pana acum:
10 Jahre Bpitch feat. Ellen Allien
A Critical Mass ft. Henrik Schwarz
Aphex Twin + Hecker*
Baddies
Bloc Party
Bodi Bill
Bonaparte
Boy 8-Bit
Caribou
Digitalism* live
Diplo*
DJ Phono
Filthy Dukes
Foals
Gossip
Hudson Mohawke
James Yuill
Jazzanova Live!
Jochen Distelmeyer*
Kasper Bjørke
Klaxons*
Luke Slater live
Markus Kavka
Mathias Aguayo
Mediengruppe Telekommander
Mikroboy
MSTRKRFT
Mujava
Oasis*
Pilooski
Simian Mobile Disco live*
Super 700
The Dodos
The Faint
The New Wine
The Whitest Boy Alive
Tobias Thomas
Trentemøller DJ-Set
WhoMadeWho

Despre cum a fost cu alte ocazii vezi pe romaneste aici si aici:

Va uram creieri pane!

Watergate Berlin – Party Survey

Cum te simti printre tarabe, reclame, shaorme, curve, copii ai strazii, lantzic sau ghiul? Pai iti zic eu, te simti bine in tara cu parcuri ce au schimbat gardul pe badygard.

In Watergate-ul din Berlin nu o sa vezi minunile unui lux ce pute a excese. Vezi toate natiile Pamanutului adunate la coada la garderoba, asta dupa ce au scapat de alta coada…cea de la intrare. Am citit de nenumarate ori povestile unor persoane ce au stat 30-50 de minute la coada de la intrare si cand le-a venit randul au fost trimisi la plimbare…”your name is not on the list”. Norocul a facut sa ma intalnesc pe aeroportul berlinez cu Livio & Roby, oameni buni ce m-au trecut pe lista de aur, ca vip mi-e jena sa ii spun. De la inceput sunt anuntat ca nu am voie sa fac poze sau sa filmez. Arsh…ce bine ca-s roman si ma tine sa incalc reguli.

La bar sa nu iti faci griji, nu esti lovit decat de preturile romanesti si de servirea nemteasca. 2,5 Euri tequilla, whiskey sau vodka. Toate se servesc in acelasi recipient de shot. Stingi totul cu apa sau bere la acelasi pret. Ceva mai scumpe tigaretele, 4 euro, evident la automate.

La pupitru se anunta M.A.N.D.Y. & Friends. Nu stiu cum dracu se anuntau, ca la ora 23-30 clubul deja ardea. Dupa ora 00, cum zicea si pe afisul de la intrare, a aparut Patrick – Primul M.A.D.Y.man.

Se termina filmul si ne ia capu’.La nici 10 minute Patrick imi cere o tigara si ma conformez.

Dupa 2 ore de set urmeaza Craig Richards, omul pe care l-am prins in decembrie la Fabric Londra. Atunci nu prea m-a dat pe spate, nici acum, dar pe final omul a dat-o in mare stil. Deh, clasic ca un englez, a mixat doar pe vinil, fara sa schiteze vreun gest sau zambet fata de multime.

Nici nu stiu cum s-a facut vreo 4 am si M.A.N.D.Y.’s back in the house. In timp ce Phillip era la pupitru, Patrick ma interpeleaza la o tigara. Amintesc scurt de Romania si ii citesc zambetul surprins. M-a asigurat ca de 1 mai ne revedem La Mania in Mamaia.

Ceea ce a urmat nu are rost sa fie scris aici, dar nu pot sa uit de sticlele de apa plata la 2L ce zaceau pe pupitru la discretie pentru insetati, de toaletele unisex, absenta meselor si mirosul de verdeata ce plutea in aer la orice colt. 

Am cunoscut oameni din Spania, Canada, Germania si nu numai. Toti uniti intr-o seara pentru acelasi lucru: o petrecere, nu o iesire obosita in oras. Din pacate picioarele au cedat (poate si dupa noaptea Plump Dj’s din Kristal) si cu doar 10 euro aruncati pe taxi mi-am rezervat un minim de odihna la hotel. Asta pana la pranz cand petrecerea continua in Panorama, dar despre asta cu alta ocazie.

Daca ne tot mintim ca avem viata de noapte macar sa o facem frumos. Multi o fac, fie ca se intampla chiar si in marile capitale ale lumii. Nemtii nu mint si nu se mint, ei chiar au cea mai reusita viata de noapte.

6 AM @ Club Watergate Berlin

De ce sa te minti cand raiul este acolea, la o tura de avion? De ce sa arunci banii aiurea pe prostii cand acolo platesti romaneste si te distrez divin?

Inchiriez ficat

De cateva zile spaima in biro’. A venit tanti doctorita, exact ca la scoala, si a plecat cu o galeata de sange. Asta e partea buna, partea mai putin buna a fost cand ne-am primit rezultatele.

Si asa, de 3 zile, vad cum lumea isi comanda la pranz salate, carfofi, fructe si alte cacaturi la care nici cu gandul nu priveai acu’ o saptamana. Cat despre mine, numai de bine.

Notez in calendar cea mai curata perioada a vietii meie de dupa majorat: 21:02 – 25:03:2009. Luna fara gram de alcool si alte perversiuni gastronomice. Ca o adevarata criza economica, asta aduce si alte implicatii: sex-ul pe trezie dupa mai mult de 2 ani, statul mai mult la domiciliu, shoppingul mai des la aprozar si evident, sictir.

Bine macar ca sunt sanatos, 80% din mine e numa ficat.