Să ne odihnim puţin, cam până spre dimineaţa lui duminică.

P.S. Vă amintiţi când vă doreaţi să se mute pupitrul din Martin direct în ring? Eh bine, aşa o să fie!

Începând cu ora 18 să nu mai aud de nimeni şi nimic. Nu mă dau jos din pat decât pentru 2 ore de izolare în cadă. În rest, mi-am blocat televizorul pe canalul Pantera Roz.
Ceea ce vă doresc şi dvs.

Citeam pe Fb la VisitRomania că: “in 1954, conform Aristidei Busuioc, şef climatologie în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă a măsurat între 2 şi 5 metri. Tot atunci, mai precis în perioada 3 – 5 februarie, ne-a lovit şi cel mai puternic viscol înregistrat vreodată în România.

În Bucureşti, viteza vântului a fost de 126 km/h, iar cantitatea de zăpadă depusă în ţară a fost copleşitoare.”

“Lecţia de lene” se poate numi (cu adevărat) primul material ce ne-a ieşit din mână după reuniunea din preajma Crăciunului. Piesa asta nu are absolut nicio poveste, ea însăşi a montat Universul în aşa fel încât să credem noi că totul a plecat de la o beţie în Vamă, că sample-ul ales a fost înregistrat pe o plajă, că poza asta a fost făcută în locul de unde a pornit totul, poate, în ziua în care a pornit totul.

Totuşi, vă invit să vă bucuraţi de ea, exact cum ne-am bucurat şi noi. Acum în player, peste câteva luni pe nisip.

Morden Maxwell – Lectia de lene (Original mix) by Morden Maxwell

Hai să nu ne mai căcăm pe noi, zăpada asta e chiar mişto şi a venit la timp. Pe mine unul m-a prins mai pregătit ca niciodată.

Am benzină-n masină, cauciuc de iarnă, vin de fiert, ceva de ronţăit şi, dacă mă agit, găsesc ceva şi prin aşternut.

Pisiceală maximă!

Faza nasoală vine după, atunci cred că mă iau dracii. Ori îi dă cu mocirlă, ori îi dă cu ger, chestie care nu prea mă coafează.

Dar până atunci mai avem o noapte, fă-te că ninge şi bagă nişte vin fiert la microunde.

Hai că m-am dus, la noi în creaţie se ascultă manele de bun gust. La mişto. Dar până şi miştoul cu Fuego s-a demodat, de ăla cu manele ce să mai zic?

Prin vară, am cunoscut o tânără de-şi făcea veacul printr-o brutărie de familie din sudul Franţei. Munceau ca sparţii, fără oboseală şi mare profit, la baghete. Îşi turnau făină-n cap la greu exact cât să o ducă decent de la un concediu la altul.

Nu mai ştiu localitatea, dar era într-o văgăună superbă. Nu tu başi, electro sau hipsterime. Erai tu şi cu nişte caractere neschimbate de sute de ani. Şi uite aşa, am întrebat-o cum trăieşte fără 5 boabe pe seară, fără iarbă-n foiţă şi fără timbru la recomandată. Simplu nene, trăiesc fără nevoi induse, doar cu strictul necesar, chiar şi dpdv emoţional.

Mai exact, dezmăţul organizat ad-hoc, la ei în magazin, reprezintă distracţia supremă. Adică vine baba aia chioară de le execută nişte chestii la acordeon, mai vine şi moşul X cu nişte percuţii, mai apare şi-o vioară sau vreun instrument de suflat, şi hop, dans pe mese.

Românul a uitat meşteşugăria, tre’ să fie antreprenor. Să aibă ditamai lizingul şi paleta de avantaje pe care le ştim foarte bine. Şi oricât te-ai căca pe tine, uite cazul meu, care-şi caută nişte instrumentişti amatori cu care să ne încingem într-o seară, n-ai de unde să îi iei. Nu ai nene, nu există, sau dacă există “vrea” bani. Auzi tu, 15 milioane vechi să ne distrăm pe izolare cu acordeonul din dotare. Bine mă, să moară mă-ta, ia 20! Dar cântă-mi clasice pân’ la ziuă! “Nu, merci!”

Hai, “ocupai” Centru Vechi, marş, check in la stand-up!

Bă-n pula mea, chiar nu mai există nimeni în Conservatorul ăla, la ATF, la Şcoala Populară de Arte, bă undeva sub pământ, chiar niciun tânăr nu ştie să se mai distreze cu un intrument muzical? Chiar tre’ să îmi descarc muzică ilegală pentru o seară liniştită? Chiar nu mai poate nimeni nimic mai mult decât băsinile alea de brioşe-n cuptor?

Da, corect, nu se poate! Ne-am defectat, nu ştim să scriem, cum să ştim să ne umplem timpul?

Hai, “ocupai” Centru Vechi, marş, check in la stand-up!

Pula mea, unora le place Şcoala de Ursărie şi tu vrei să îi izolezi în frumos?

P.S. Dacă ştiţi oameni care se pricep la orice chestie frumoasă, la cântat, la scris, la pictat, la omorât, la orice, hai să impovizăm ceva, undeva, departe de ţărănimea asta.